Harta este disponibila
numai pentru turism extern!

O caracteristica a artei Renasterii in Florenta este aparitia si inmultirea palatelor nobililor florentini bogati, palate care s-au pastrat si dau farmec si eleganta orasului toscan. Pentru a intelege contextul in care aceste palate au invadat Florenta vom trece in revista cateva date istorice. La inceputul anilor 1400 Familia di Medici preia (in urma luptelor dintre marile familii nobile florentine de la inceputul secolului) conducerea Florentei.

Palate renascentiste din Florenta

Primul Giovanni din familie are meritul de a fi fondat Banca Medici. Dupa el, Cosimo Il Vecchio, pe romaneste Cosimo cel Batran sporeste foarte mult averea familiei si incepe traditia mecenatului: Brunelleschi, Michelozzo, Donatello si Lippi primesc comenzi. Cosimo cel Batran conduce Republica intre anii 1434 si 1464, urmat apoi de fiul sau Piero de Medici (care avea probleme cu guta) si nepotul sau Lorenzo supranumit Magnificul.

Lorenzo di Medici (1469-1492) reuseste sa stabileasca un echilibru intre orasele Italiei din peninsula, divizata in state rivale, cu dorinte hegemonice. De asemenea, el a fost mai mult decat oricare alt membru al familiei sale sustinatorul artelor si a culturii, el insusi fiind un rafinat poet. In timpul sau Florenta a inregistrat ascensiunea sa maxima din punct de vedere artistic si cultural.

Mormantul lui Lorenzo di Medici

In aceste conditii de “liniste si pace”, Florenta devinde cel mai fecund centru al civilizatiei Renasterii. Dupa Lorenzo Magnificul, Florenta isi pierde stralucirea si centrul fortelor creatoare se va muta in secolul XVI la Roma.

Florenta devine noua Atena a Europei o data cu infiintarea Academiei Platonice in 1459, sub patronajul familiei Medici, in vila acestora de la Careggi. Conducatorul acestui grup de discutii era Marsilio Ficino, principalul traducator al operei lui Platon. Principala lor ocupatie in cadrul grupului era sa traduca si sa discute scrierile lui Platon. Academia Platonica ii avea printre membrii pe filosoful Picco della Mirandola si pe artistii Donatello, Boticelli, Alberti, Verrocchio, Lippi si Signorelli. Se pare ca si tanarul Michelangelo, pe vremea cand statea la curtea lui Lorenzo di Medici intra deseori in legatura cu aceast grup filosofic.

Florenta era acum capitala artistica a lumii mediteraneene si centrul cultural al intregului continent.

In aceasta epoca orasul se transforma: vechile locuinte medievale, fortificate se transforma in cateva zeci de ani in frumoase palate, impunatoare si elegante, apartinand celor mai bogati dintre florentini.

Palatele aveau 3, 4 sau 5 nivele, cu ziduri groase si fatade din blocuri de piatra. Conceptul constructiei de forma cubica era reprezentativ. In centrul palatului se afla curtea interioara, cortile, delimitata de arcade. Interiorul acestora era impodobit cu fresce, sculpturi si reliefuri la fel ca in epoca antica. Fatadele aveau etajele separate de profiluri orizonatele, iar ultimul nivel era incheiat cu streasina cornisei, puternic proiectata in exterior si imbogatita cu elemente decorative.

De altfel, cornisa este unul dintre elementele tipice unui palat florentin. Ferestrele duble de la etaje aveau arce deasupra care usurau din masivitatea constructiilor. Dintre aceste palate, cele mai reprezentive au fost Palazzo Medici, Palazzo Rucellai, Palazzo Strozzi si Palazzo Pitti, toate apartinand unor familii de bancheri.

Palazzo Medici Ricardi

Palazzo Medici (Ricardi) – arhitect Michelozzo Michelozzi.

Inceput in 1445 la comanda lui Cosimo Il Vechio (numit si Palazzo Medici – Ricardi, deoarece in 1659 Familia Medici il vinde familiei Ricardi, iar in anul 1814 Ricardi vand Palatul statului). Conform povestirilor lui Vasari, Cosimo ar fi refuzat un proiect de-al lui Brunelleschi, pe motiv ca era mult prea ostentativ si ar fi dus mai degraba la invidie decat la o frumoasa constructie pe Via Larga.

Caracteristici arhitecturale
– Forma cubica, avand curte interioara, dupa modelul cladirilor romane.
– Ferestre de dimensiuni diferite de la parter la etajul al doilea, acoperite cu frontoane si arcuri semicirculare.
– Curtea interioara este delimitata de arcade si e decorata cu medalioane in stuc lucrate de Donatello; tot aici era initial si statuia David a lui Donatello, statuie care acum este in muzeul Bargello din Florenta (prima statuie nud de dupa epoca antica).
– Etajele superioare sunt mai inguste decat cel de la parter.
– Cornisa de sus delimiteaza clar cladirea.
– Diferenta dintre bosajul puternic al pietrei in partea de jos a cladirii si finisarea blocurilor la nivelele superioare
este folosit blazonul familiei Medici, sferele (nici treaba cu blazonul nu este sigura caci se pare ca de-alungul timpului acesta a avut 12 sfere, apoi 6, apoi 5).

Palazzo Medici explicatii
In imaginea de mai sus se observa ferestrele de la nivelul 1 si 2 decorate cu arce semicirculare, cele de la parter decorate cu frontoane si diferenta dintre bosajul mare de la parter si aspectul finisat al pietrei de la etajele superioare.

Palazzo Rucellai Florenta

Palazzo Rucellai – arhitect Leon Batista Alberti (este considerat cel mai elegant palat florentin).

Familia Rucellai era o familie de bancheri bogati din Florenta, iar palatul care le poarta numele a fost ridicat intre anii 1446-1451, reprezentand unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectura renascentista in Florenta. Se pare ca averea familiei a provenit din importul, din Mallorca, a unei vopsele rosii rare si scumpe numita oricello, nume care a stat la baza denumirii familiei.

Cladirea are 4 nivele: parterul destinat pentru afaceri, etajul 1 pentru receptiile formale, etajul 2 pentru familie si etajul 3, ascuns sub acoperis, fara ferestre mari, pentru servitori. Constructia palatului a combinat opt case medievale intr-o singura cladire.

Dintre simbolurile acesteia amintim velele ridicate ale Fortunei si inelul, simbol al familiei Medici (in 1460 sora lui Lorenzo di Medici, Lucrezia s-a casatorit cu Bernardo Rucellai formand o alianta; probabil in amintirea acestei uniuni s-a ridicat Loggia del Rucellai, in partea dreapta a palatului, in prezent un magazin).

Dintre palatele amintite aici, Rucellai este singurul care se afla in prezent in proprietatea familiei care l-a construit, dar o parte functioneaza ca centru educational.

Palazzo Rucellai din Florenta
– Fatada este una dintre primele care marcheaza Renasterea in arhitectura, bazata pe folosirea pilastrilor, coloane decorative, si a antablamentelor, partea superioara a unei cladiri care se sprijina pe coloane si e formata din arhitrava, friza si cornisa, intr-un echilibru perfect. Probabil ca fatada este tributara studiilor facute de Alberti asupra arhitecturii antice, mai ales Colosseumul-ului, dar este si originala in acelasi timp.
– Fatada are pilastrii conform cu ordinele arhitectonice, ordinul toscan la baza, un ordin ionic original la mijloc si un corintin foarte simplificat la ultimul nivel (conform Colosseumului la baza este doric, la mijloc ionic si in partea superioara corintic; ordinul toscan este de fapt un ordin doric mai simplu).
– Ferestrele de la nivelele superioare sunt duble, cu arce din boltari de mari dimensiuni, care acopera intreg spatiul dintre pilastri; nivelele sunt separate prin cornise.
– Palatul este construit in jurul unei curti centrale, pe modelul roman.
– In fata palatului, spre dreapta se afla Loggia de Rucellai, care impreuna cu Palatul si spatiul dintre ele alcatuiesc unul dintre cele mai rafinate ansambluri urbane ale renasterii italiene.

Ansamblul Rucellai Palazzo si Loggia

Palazzo Strozzi Florenta

Palazzo Strozzi – arhitect Benedetto da Majano – 1489 – 1536.
– Comandat de bancherul Filippo Strozzi care moare la doi ani de la punerea pietrei de temelie. Inainte de a incepe constructia el a fost exilat de catre Medici, s-a dus la Napoli unde a facut avere si apoi s-a intors la Florenta hotarat sa isi intreaca rivalii; initial a cumparat si demolat cladiri in jurul casei sale (15 cladiri au fost demolate pentru a-i face loc) pana a obtinut suficient teren pentru a ridica cel mai mare palat din oras. Din nefericire pentru familia Strozzi, ridicarea acestui palat i-a dus la faliment.
– Expresia fastului din Florenta inspirat de Palazzo Medici, dar mai armonios.
– Bosajul puternic de la parter (blocuri uriase de zidarie rustica) este atenuat la celelalte doua nivele.
– Etaje mult mai inalte decat normal, de aceea edificiul este foarte inalt desi are doar trei nivele.
– Ansamblul este echlibrat datorita liniilor orizontale care delimiteaza fiecare nivel.
– Suprainaltarea evidenta dintre ultimul etaj si streasina, solutionata ca o sculptura decorativa.
– Colturile si fatada cladirii sunt impodobite cu felinare, suporturi pentru torte si inele pentru inhamat caii din fier forjat, realizate de Caparra.

Se viziteaza curtea interioara si, in cazul in care sunt expozitii si interiorul palatului. Tot aici sunt gazduite diferite institutii culturale precum si o biblioteca foarte buna.

Palazzo Pitti Florenta

Palazzo Pitti – Arhitect Filippo Brunelleschi (cf Vasari) sau Luca Fancelli (ultimele constatari).

Constructia incepe in anul 1458 dupa planurile lui Filippo Bruneleschi, care murise in 1446; Vasari ii atribuise lui Bruneleschi acest palat, dar tendintele actuale sunt de a il acorda lui Fancell, un elev al lui Brunelleschi.

Palazzo Pitti vedere din Piazza Pitti
– Construit la dorinta lui Luca Pitti, unul dintre cei mai puternici bancheri ai Florentei.
– Bratele laterale au fost adaugate ulterior si azi delimiteaza Piata Pitti.
– In spatele cladirii se desfasoara curtea cu terasele gradinii care formeaza binecunoscuta Gradina Bobboli (Giardino di Bobboli), care se pare ca a stat la baza gradinilor europene de mai tarziu, inclusiv Versailles; Jardin de Luxembourg din Paris este inspirat dupa Palatul Pitti si Gradinile Bobboli.
-Silueta echilibrata si clara.
– Volum delimitat in forma literei U, deschis (spre deosebire de stilul cubic, conventional al palatelor vremii, oricum intreaga arhitectura se desprinde puternic de stilul epocii sale).
– Etajele retrase succesiv.

Istoria Palatului Pitti dupa Quatrocento
– In 1472, Pitti a murit, lasand palatul neterminat in urma sa.
– 1549, Cosimo I di Medici va cumpara si va largi, cu ajutorul lui Vasari, Palatul Pitti, in mare parte cu banii sotiei sale Eleonora de Toledo. Cosimo I este Duce al Toscanei din 1537 si Mare Duce al Toscanei din 1569.
– Vasari construieste si Coridorul Vasari in 1595, in cateva luni, dintre Palatul Pitti si Palazzo Vecchio trecand prin Ufizzi si peste Ponte Vecchio.
– La sfarsitul secolului XVIII Napoleon a folosit palatul ca baza militara.
– Intre 1865 si 1871 cand Florenta a fost capitala Italiei pentru scurt timp, aici a fost sediul palatului regal.
– In anul 1919 regele Victor Emanuel al III lea a donat palatul poporului italian si a fost deschis publicului ca una dintre cele mai mari galerii de arta ale Florentei.

Alte palate din Florenta
– Pe malul raului Arno intre Piazza Carlo Goldoni si Ponte Santa Trinita: Palazzo Corsini si Palazzo Spini-Ferroni.
– Pe Via Porta Rossa dispre Via de Tornabuoni spre Via Calimala: Palazzo Bartolino Salimbeni, Palazzo Davanzatti si Palazzo di Parte Guelfa.
– Pe via Proconsolo spre Duomo, dupa intersectia cu Borgo degli Albizi, Palazzo Nonfinito.
– Pe Via de Pucci la intersectia cu Via dei Servi: Palazzo Pucci.

Comments

Rezeva o camera

Booking.com