Uzbekistan nu este printre destinatiile de vacanta pe care sa tin mortis sa le vad, dar am dat peste ceva aventuri in Uzbekistan, o poveste cam socanta de fapt, a unui cuplu de nemti care merg cu bicicleta prin lume. Ei au fost neplacut surprinsi de cat de mult s-au simtit urmariti in tara si mai ales in capitala Tashkent. Capitala este plina de politie si mai ales, este plina de spioni ascunsi. S-au simtit monitorizati la orice pas, nu se puteau misca liber niciunde, si politia ii oprea aproape la fiecare intrare in metro pentru control pasaport, viza, inclusiv bagaje.
Autoritatile din Uzbekistan nu vorbesc decat limba rusa sau uzbeka, de engleza se pare ca nu a auzit nimeni. Si este o lege care spune ca trebuie sa dovedesti unde ai fost in fiecare zi, de cand ai trecut granita in tara. Dovezile sunt bucatile de hartie ca formulare de inregistrare pe care hotelurile unde ai stat ti le elibereaza. Se pare ca, cuplul de biciclisti nu a stiut acest lucru si de multe ori a dormit in cort si s-au mai trezit si ca unele hoteluri refuzau sa le ofere camere pentru ca nu puteau dovedi unde au stat in fiecare zi. Pana si Departamentul German al Afacerilor Externe ii indeamna pe turisti sa nu intre in Uzbekistan.
La aeroportul din Taskent, cand au vrut sa isi extinda viza pentru o saptamana, au avut noroc ca le-a fost acceptat faptul ca le lipseau mai multe formulare de inregistrare, cand au stat in cort, in momentul cand le-au aratat turul pe care il fac, pe hartie. Dar formularele de inregistrare pe care le primisera la hotelul la care au stat in Tashkent, nu erau legale pentru ca, compania nu era autorizata sa le elibereze.
Aventuri in Uzbekistan – Atunci cand cu legea nu este de glumit
Si de aici cosmarul incepe: nu le-a fost dat un translator, au fost retinuti la aeroport toata ziua, fara nici o explicatie, fara sa poata manca sau bea ceva si nici macar sa mearga la toaleta. Seara unul din politisti i-au dus la postul de politie, unde au fost bruscati si pentru ca unul din ei era pe punctul sa lesine din cauza dezhidratarii, a primit o galeata de apa rece peste fata.
Intr-un final, seara tarziu, a venit si un translator care le-a explicat situatia si au scris declaratiile de mana, cu privire la situatia lor. Politia apoi, desi le promisesera ca ii va duce la un hotel, i-a aruncat in strada, la 11 noaptea, cerandu-le sa fie din nou dimineata la post. A doua zi, nervosi, au amenintat cu plangere la Ambasada Germaniei, au refacut declaratiile si a mai trecut o zi fara ca situatia sa se fi rezolvat. A treia zi au plecat dupa numai 2 ore, telefonasera la ambasada pentru a intreba de drepturile lor, dar au aflat curand ca sunt foarte limitate in Uzbekistan.
In final li s-a recunoscut nevinovatia, au fost declarati victime in raportul politiei, dar pasaportul li se confiscase si li s-a atras atentia ca in astfel de cazuri se impune o amenda de 1400 euro si sunt deportati in tara de origine cu interdictie de a mai merge in Uzbekistan (ca si cum si-ar mai fi dorit-o). La plecarea de pe aeroport si-au obtinut pasapoartele cu un semn mare rosu de deportare pe el si au fost insotiti de un ofiter pana la avion pentru a fi sigur ca parasesc tara.
Cei care au neaparat treaba in Uzbekistan, trebuie sa se documenteze bine asupra drepturilor lor si legii privind inregistrarea. Sunt doar anumite hoteluri, care au licente speciale pentru a acorda acele formulare de inregistrare. Cel mai bine sa cauti cazare pe care o gasesti intr-un ghid de travel. Si oricum te poti astepta la surprize. Cateva surse interesante de la alti calatori care au fost pe acolo-un raport foarte detaliat, plus intrebari si raspunsuri despre tara si alte informatii.
Este clar o destinatie pe care as lasa-o la capatul cel mai indepartat al listei de locuri de explorat, desi nu neg, dupa ce am citit raportul detaliat al calatorului care a facut si poze, m-am convins ca tara are farmecul ei. Daca lasi deoparte experienta cu autoritatile pe care nu ai cum sa o eviti, ar putea fi chiar o aventura interesanta.
Comments